Situri arheologice Rodna


Ruinele cetăţii Rodnei se află pe arealul cuprins între râul Someş şi Anieş, pe dealul numit Cetate. Istoria ei se pierde în negura timpului, fiind vechea cetate dacică Roconium care a fost reconstruită de Petru Rareş pe 3/4 din vechea suprafaţă între anii 1529 – primăvara anului 1530, alături de cetatea Unguraş. Pe partea dinspre Someş se cunosc urmele palisadelor, pe partea spre râul Anieş şi la coastă se văd urmele şanţului de apărare, spre Rodna fiind deal abrupt. Drumul de acces în cetate urcă de la crucea drumurilor ce urcă de la Putinei. Se cunosc urme de dale de piatră. Cetatea Rodnei avea un puţ pentru a se aproviziona cu apă în cazul unui asediu. De aici sa născut legenda existenţei unei catacombe de legătură între cetate şi următorul sit prezentat. A fost cercetată sumar după primul război mondial de Iulian Marţian. S-a revenit în 1955 şi s-a săpat foarte puţin şi verdictul a fost: cetate medievală sec. XIV-XV, iar istoricii au preluat această informaţie. Aceştia au limitat graniţa imperiului Roman doar până la Ilişua unde a fost un castru Roman, cu toate că s-au păstrat toponime ca: Valea Marte la Rodna, pe aliniamentul Someş – Iliuţa (din Lunca Ilvei) – Colibiţa, s-au păstrat două toponime: Drumul Romanilor.

Un alt sit arheologic este format din  ruinele Bisericii-cetate din centrul Rodnei, distrusă de tătari în anul 1241. Aici s-au găsit mai multe tuneluri. Unul este în curtea şcolii Florian Porcius. Fiind mai multe tuneluri s-a crezut că unul duce până la cetatea amintită, dar acestea făceau legătura între palatul comitelui şi Biserică, multe dintre ele ducând la beciurile cu provizii. În relatarea “Cântec de jale” a călugărului Rogerius de Oradea, care a fost prizonier la tătari timp de un an şi jumătate, este relatată distrugerea Rodnei la 1 aprilie, în ziua de Paşti. Ruinele fiind declarate monument istoric, s-au făcut doar cercetări arheologice sumare la împlinirea a 750 de ani de atestare documentară a Rodnei. S-au scos cadavrele celor ucişi de tătari, circa 4000 de persoane. Groapa de unde au fost deshumate cadavrele a rămas descoperită, cadavrele fiind transportate din zonă. Nu s-a pus nici o placă comemorativă măcar că printre cei ucişi de tătari au fost şi cei trei preoţi români: Anastasie, Domide şi Marcu, ce aveau biserică de lemn vizavi de grădina parohiei,  în actuala grădina a familiei Mâşu.

Palatul comitelui a fost distrus de viitura de pe Cişa în anul 1390. Locul palatului a fost identificat pe locul localului trei de la şcoala Florian Porcius. Cu ocazia săpării fundaţiei sau identificat urme de zid şi beciuri numite catacombe.

Un  templu dacic pe Neagra, afluent al Măriei Mici, la 3,5-4 Km din gura văii au ieşit la iveală coloane de piatră în albia râului în 1963-64. Zona nu a fost cercetată dar s-au găsit monede dacice de argint. Relatarea despre monede se regăseşte în „Monografia comunei Şanţ” de părintele Pamfiliu.

În cartea „Aurul Rodnei” de Lucian Ion, se menţionează că din albia râului Someş, un zlătar aduna până la 2 grame de aur pe zi.

Un alt sit este o cetate la Ilva Mare. Pe versantul nordic, la îmbinarea povârnişului Măgurii Negre cu dealu8rile Miron şi Sucilă, între izvoarele pâraielor Ciucu şi Cosor, se spune că-n vechime era o cetate alcătuită din întărituri zidite între stânci vulcanice, fiind legate de un drum transversal din Colun şi până în Valea Măgurii, întreaga fortificaţie aflându-se într-o pădure seculară de brazi, unde nici soarele nu pătrunde, de unde şi denumirea de NEAGRĂ. – „Ilva Mare – plai cu dor” – Ana Berengea.

Descoperiri arheologice:

`       Topoare de piatră la Rodna şi Maieru.

`       Ciocane de bronz la Rodna. În timpul săpării fundaţiei la biserica din localitate au fost trimise la muzeul din Brukenthal spre identificare, înainte de al doilea război. A rămas doar procesul verbal.

`       Monede dacice în albia râului Mării, afluent al Someşului, în amonte de Valea Mare

`       Un tezaur de 46 monede romane la Anieş

Ruinele din centrul Rodnei

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s