RODNA


Mărturii orale

I

Boldul Şutului, nume păstrat de la un armean, Şutu, care şi-a deschis o boaldă (prăvălie, magazin) pe Izvorul Roşu pentru cei ce locuiau în zonă şi pentru târgari, mineri, toponim păstrat şi astăzi.

II

În timpurile nu se făcea naveta şi aşa cum se arată în actul succesoral, existau case ale băieşilor. După ce la Ineuţ s-a găsit aur muncitorii s-au mutat cu tot cu familii pe muntele Corăţel, în dosul Beneşului şi au făcut o casă mare şi au curăţit muntele de piatră pentru a putea face fân la caii folosiţi să coboare aurul în desagi din piele pe tarniţă (înşeuaţi) de la Ineuţ la Cobăşel, la topitorie. Numele muntelui s-a păstrat Curăţel (curăţat) şi Căsoi de la casă cu etaj pentru mineri. Sunt şi multe depozite de zgură pe malul Cobăşelului.

Au fost mine şi pe valea Anieşului, pe Valea Vinului şi la Parva. Vechiul drum trecea de la Cormaia, Sângeorz-Băi, în zona staţiunii, în Gersa şi Parva, drum pe care se ajunge din Sângeorz la Parva în 3 ore pe jos, pe unde vine linia de înalte tensiune. Comitele Benedict (Beneş de Rodna) prin investiţiile pe care le-a făcut s-au păstrat două drumuri ce poartă numele său, unul la Beneş şi unul între Anieş şi Izvorul Roşu.

După trecerea tătarilor regele Bela IV a dispus o inventariere a pagubelor provocate de tătari şi s-a îngrozit găsind de exemplu oraşul Alba o ruină, plin de cadavre şi câţiva oameni care se hrăneau cu pâine făcută din făină din coajă de stejar iar în scrisoarea pe care regele IV i-o scrie papei Grigore al IX spune printre altele: „Tătarii au năvălit în Ungaria, începând cu ziua de Paşti cu o oaste puternică şi o hoardă numeroasă şi fără să ţină seama de vârstă sau sex au trecut prin sabie pe toţi cei pe care i-au putut întâlni, au dat foc bisericilor şi locurilor închinate numelui tău spurcându-le prin ucideri de oameni şi alte blestemăţii, lăudându-se că vor supune jugului lor pe toţi, mai ales pe creştini. 15 iunie, 1241, Zagreb”.

Notă

Cei 4000 de oameni ucişi la Rodna vin să confirme barbaria tătarilor.

Secuimea nu a avut de suferit iar la cererea regelui Bela IV comitele secuilor vine la Rodna în 1243 şi ajută la refacerea ei aducând cu el şi noua diplomă din partea regelui cu toate privilegiile pe care le-a acordat districtului Rodnei în diploma dinainte care s-a pierdut în timpul invaziei confirmând satul Sărata la districtul Rodna. Din 1245 Rodna varsă în tezaurul reginei 130 de mărci ca viagentă. În patru ani s-au reconstruit topitoriile astfel că monetăria din Rodna a putut intra din nou în producţie. Nu ştim ce conţinea acea diplomă dar în documentul din 1268, 20 decembrie, de care am amintit confirmă printre altele că Rodna avea monedă proprie de argint şi multe bunuri ca: moară, curţi, case de locuit, ogoare şi mine de argint. În document se arată că acestea au aparţinut comitelui Hanchmann care avea o datorie faţă de rege de 155 de mărci de argint de Rodna care a fost achitată de către comitele Hench, fiul lui Bredelin pentru că Hanchmann moare, fratele său şi fiica sa Margareta îi dau jumătate din minele de argint şi o parte din avere. Documentul a fost semnat de jude, juraţi şi martori.

Notă

Nu se ştie cât de mare a fost ajutorul acordat de secui la Rodna şi în ce a constat dar în 1285 tătarii pradă din nou valea Someşului. Din nefericire pentru noi despre această invazie nu avem date.

După moartea regelui Bela IV al Ungariei ajunge la tron Andrei al III-lea care nu poate controla marea nobilime. Moare în 1301. Pe timpul regilor arpadieni, prin faptul că s-a păstrat un impozit mic plătit de toţi nu au existat conflicte între maghiari, români şi saşi şi au convieţuit împreună. Astfel la 1291 găsim nobili români în dieta Transilvaniei şi biserica românească din lemn distrusă în timpul invaziei tătare alături de cea de piatră şi doi preoţi cu nume româneşti, Marcu şi Domide.

Ca să ne facem o dare de seamă a situaţiei a bogăţiei comitelui de Rodna avem un document la care asistă Ladislau, voievod al Transilvaniei, ce constă într-o împărţire succesorală între comitele Nicolae şi fiul fratelui său, Beneş. Se confirmă satul Sărata şi jumătate din Sărăţel cu mori, de asemenea Şieu-Măgeruş, Chiraleş, Chintelnic, Săsarm, Chiuza, casă în Bistriţa de locuit. La Rodna palatul din Rodna în care locuia comitele, mine de aur şi de argint, turnătorie, munţi, păduri, cârciumi, brutării, mori, măcelării, abatoare, casele băieşilor, cântăritor, curţi de preparare, livezi, ogoare la care se adaugă monetăria. Aceasta era averea de care se bucurau comiţii de Rodna respectiv şi rodnenii pe timpul stăpânirii regilor arpadieni iar înainte de invazia tătară districtul Rodna număra peste 40000 de locuitori.

Iar Europa, în urma ciumei bubonice din 1347 ce a decimat armata mongolă în timpul asaltului din Crimeea asupra oraşului fortificat genovez Kaffa (actualmente Feodosia) şi unde, mongolii, înainte de retragere, au aruncat cadavre calde în interiorul fortificaţiilor ce a făcut ca ciuma să lovească şi în interiorul zidurilor iar locuitorii bogaţi speriaţi s-au întors spre ţările de baştină extinzând focarul de ciumă pe teritoriul întregii Europei făcând ca în doi ani un sfert din populaţia Europei să moară. Până la sfârşitul secolului ciuma a mai lovit de câteva ori dar nu a luat aceeaşi amploare. Istoricii recunosc că Europei i-au trebuit câteva sute de ani să îşi revină. Aceasta demonstrează că în timpul migraţiei popoarelor Europa a cunoscut un excedent de populaţie. Nu se poate argumenta că Europa nu ar fi avut populaţia notată la acea dată, respectiv Rodna aproape 42000.

În timpurile din vechime o cetate sau un târg administra toate teritoriile care erau în componenţa ei iar populaţia acestor teritorii făcea parte integrantă din cetatea sau târgul respectiv. La fel a fost şi în cazul Rodnei. Documentele vremii nu se referă strict doar la populaţia cetăţii Rodnei ci la toată populaţia care făcea parte din administraţia Rodnei.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s