Istoria mineritului la Rodna


Desi ocupatia de baza a locuitorilor din Rodna a constituit-o agricultura, în special zootehnia, datorita dezvoltarii industriei miniere, repartitia sectoarelor economice s-a schimbat semnificativ. Datorita cursurilor repezi si a debitelor destul de constante, apele au fost folosite din timpuri stravechi pentru morile de cherestea, care în trecut au fost în numar de 4, una pe Valea Marte, doua pe Valea Izvorul si una pe Prund. Procesul de prelucrare a masei lemnoase s-a perfectionat însa începând cu 1948, când s-au constituit combinatele forestiere. De asemenea, forta apei a mai fost folosita si la morile pentru macinat cerealele, fiind de asemenea în numar de 4, ulterior înlocuite cu mori electrice. Forta apei a mai fost folosita si la prelucrarea lânei si la daracit.

O bogatie valorificata este andezitul, roca vulcanica cu rezistenta mare care se gaseste la iesirea din Rodna spre Valea Vinului si care e folosita pentru fundatiile constructiilor.

în Rodna mineritul are o existeta cei putin bimilenara, fiind atestat de unele documente foarte vechi, minele de aici fiind exploatate cu siguranta de autohtonii daci si de colonisti romani, exploaterea intensa din Evul Mediu determinând o spectaculoasa dezvoltare urbana a localitatii, având influente foarte mari asupra întregului bazin superior al Somesului Mare.

Dintre documente amintim lucrarea „Din istoria mineritului în România”, autorii find N.Maghiar si St. Geteanu, care, facând referire la minele si mineritul din Rodna, mentioneaza: „pe timpul romanilor la Rodna se extragea plumb”. Documente scrise despre exploatarea miniera din Rodna exista si de pe vremea regelui Bela al IV-lea. Zacamintele de minereuri neforoase complexe au origine hidrotermala, fiind cantonate în sisturile si calcarele cristaline si la contactul acestora cu andezitele. în 1308 minele de la Rodna au devenit propietatee regala, iar în anul 1327 Carol Robert a dispus ca venitul din minerit sa fie trimis reginei la Baia Mare. Ajunsi în posesia acestui tinut, Petru Rares si apoi fiul lui Ilies, au exploatat minele de aur de la Rodna. în lucrarea „Doua documente din 1774 privitoare la trecutul minerilor de la Rodna” I. Bozoc mentioneaza ca exploatarea minereului se facea prin 16 galerii de coasta, ca s-au construit 10 steampuri de lemn cu 114 galeti cu cap de fier un vait 22 mese vibratoare Rongen si ca se macinau 600 kg minereu pe 24 ore.

În secolele XII, XIII, perimetrul minier reprezenta aproximativ 40 km2, si cuprindea sirul muntos al Benesului, marginit la vest de Valea Izvorului Rosu, ia est de Valea Cobaselului si la sud de Valea Somesului Mare. In secolul al XVIII-lea este mentionata existenta unor topitorii care prelucrau minereurile extrase.

Exploatarea minereurilor complexe se facea in acea perioada in special pentru obtinerea aurului si argintului si mai putin a celorlalti componenti (plumb, zinc, cupru, sulf). Astfel, in perioada 1853 – 1893 s-au extras 58 kg aur si 8378 kg argint, iar intre anii 1894 – 1910, 26 kg aur si 4037 kg argint. Din minereul brut rezulta 0,59 g aur /t, 70 g argint /t.

Scaderea continua a productiei de metale, în special a celor nobile, a dus la închiderea exploatarii inca din anul 1932, pe considerentul nerentabilitatii. Prin urmare, o parte a minerilor a fost silita sa plece in alte zone miniere pentru a-si asigura existenta, indreptandu-se in special, spre Baia Mare, Cavnic, Sasar, Baia Sprie.

Necesitatile razboiului determina redeschiderea minelor de catre germani, in perioada anilor 1941 – 1944. in retragere, trupele fasciste evacueaza utilajul existent si inunda galeriile. Din aceasta cauza, pana in anul 1950, exploatarile au fost ca si inexistente, la aceasta adaugandu-se si parerea ca zacamântul este epuizat.

Dupa anul 1950, prin lucrari sistematice de explorare, au fost identificate noi zacaminte de minereuri complexe, astfel ca perimetrul minier a fost mult extins.

Pentru identificarea de noi rezerve de minereu, in anul 1951 a luat fiinta sectorul de exploatari subordonat întreprinderii de Explorari Miniere nr. 2 Bucovina, cu sediul la Baia Borsa, care in anul 1972 a devenit Sectia de Prospectiuni si Explorari Geologice, cu sediul la Cluj- Napoca (I.P.E.G.).

Pe lânga mina Valea Vinului, in anul 1973 a început exploatarea minereului la a doua mina din perimetrul rodnean – Valea Blaznei, iar mai recent, in anul 1981, sectia I.P.E.G. Rodna a predat spre exploatare a treia mina – Faget – Valea Mare, între cotele 800 si 1300 m, cu orizonturi pe verticala, din 50 în 50 m.

Paralel cu lucrarile de exploatare, s-a trecut la refacerea utilajului, la deschiderea de noi orizonturi productive si la mecanizarea productiei. Pentru usurarea muncii, intre 1968 – 1973, s-au introdus mecanisme moderne de basculare a vagonetilor, masini de extractie, masini pneumatice de încarcare si perforat. În prezent, transportul minereului si a materialelor in galerii se efectueza cu locomotivele Diesel care pot tracta 25 de vagoneti cu minereu.

Prin modernizarea proceselor de productie, la care se adauga inca doi factori, si anume extinderea perimetrului minier si sporirea fortei de munca cu persoane din localitatile Înconjuratoare, s-a asigurat o crestere a productiei an de an, astfel; 1945-4100 t; 1955-6312 t; 1960-39931 t; 1970-230000 t; 1908 – 300000 t; 1985 – 500000 t.

Din 1989, productia a înregistrat mici scaderi, ca urmare a frecventelor schimbari in colectivul de conducere, care au impiedicat functionarea normala a procesului de productie. Astfel, in anul 1991, productia a fost de 380000 t. Minereul complex exploatat în prezent are in compozitie aproximativ 0,76% Pb, 2,48% Zn, 0,92% Cu, 23% S.

În trecut, dupa extractie, minereul era coborât cu caii si magarii la Izvorul Bailor, unde se maruntea prin intermediul unor zdrobitoare actionate hidraulic. Rezult în 24 de ore circa 600 kg concentrat, adica aproape tot atât cat se realizeaza in prezent la Uzina de Preparare a Exploatarii Rodna, într-un interval mai scurt de 6 minute.

În anul 1973 s-a dat in folosinta Uzina de Preparare a Minereurilor Complexe din Rodna, cu o capacitate de 5000 t/zi.

O data cu construirea flotatiei, s-au efectuat si lucrari de regularizare a râului Somes pe o lungime de 3 km si s-a construit un iaz de decantare pe teritoriul satului Anies, în care se depuneau 330 t steril /zi. Dupa ridicarea acestui obiectiv, minereul brut nu mai este transportat prin C.F.R. în alte localitati, ceea ce echivala cu o pierdere anuala de 3 mil lei, ci este semipreparat, separându-se sterilul si îmbunatatindu-se în continut de metale. Minereul semipreparat era expediat la Baia Mare.

Pentru evitarea poluarii apelor Somesului la flotatie, se practica sistemul de recirculare totala a apelor uzate. O statie de tratare a apei impurificate care iese din galeriile minei de la Valea Vinului este si pe Valea Izvorului Bailor, în imediata apropiere a intrarii în mina.

În anul 1981, a intrat in functiune a doua Uzina de Preparare a Minereului Complex de la Faget, aflata pe teritoriul comunei Sânt. Noua uzina este echipata integral cu utilaje romanesti, cu aceleasi caracteristici tehnice ca si uzina din Rodna, având o capacitate de aproape 200000 t/an. Aceasta uzina este prima din tara amplasata imediat la iesirea din orizontul de baza, ce colecteaza gravitational minereul extras din orizonturile superioare. Construita in cascada, transportul materialului prelucrat prin cadere libera, epurarea si recircularea apei, au dus la economisirea energiei electrice, a apei si, de asemenea, contribuie la protectia zonei inconjuratoare. Prin transformarea celulelor de flotare pe baza principiului pneumo-mecanic, s-a redus consumul de energie cu 10 – 15%.

Minereul semipreparat la uzina Faget, este expediat la Copsa Mica.

Prin construirea uzinei de la Faget, cea din perimetrul localitatii Rodna a devenit nerentabila, având în vedere costul ridicat al transportului minereului din zona de extractie pâna în perimetrul de prelucrare.

La minele rodnene s-a nascut, în premiera pe tara, metoda de extractie cu front lung pe înclinare, sustinut de stâlpi hidraulici si pilieri naturali care, alaturi de celelalte laturi ale modernizarii si progresului tehnic, asigura o productivitate a muncii tot mai mare.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s